Historia magistra vitae

b1
Evul mediu

Arta românească a reflectat schimbările survenite in societate și în mentalul uman venind în întâmpinarea nevoilor estetice și spirituale ale oamenilor. În evoluția creației artistice în evul mediu s-a realizat o simbioză între elementul autohton, tradiționalist, bizantin și influențele venite din exterior. Influența exterioară s-a tăcut simțită pe calea sud-dunăreană, de inspirație bizantină și occidentală, pe filiera central europeană. Stilurile folosite în arta românească au fost: muntenesc, moldovenesc, brâncovenesc. Astfel s-au dezvoltat cetățile cnezilor români din Transilvania la începutul Evului Mediului, bisericile din lemn, planul triconic, bolta moldovenească, arta broderiei și a miniaturii, sculptura în piatră, prelucrarea metalelor prețioase.

Arta a fost subordonată profanului și religiosului, beneficiarii creației artistice fiind mai ales boierii și domnia, dar și comunitățile țăranilor liberi și orășenimea.


Pictura

■ resimte influența bizantină

■ motivele de inspirație au fost:

•  durerea umană;

•  „Judecata de apoi”;

•  Cucerirea Constantinopolului de către turci;

•  teme de inspirație religioasă

■ portretul lui Nicolae Alexandru Basarab de la biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș este printre primele lucrări

■ în Transilvania picturile sunt realizate sub influența stilului gotic

■ în secolele XVI-XVII s-a dezvoltat decorația exterioară a bisericilor și mănăstirilor, ca de exemplu Sucevița

■ pictura îmbină în epoca iconografică tradițională cu elementele decorației florale       .

■ ni s-au păstrat numele unor artiști ca: Jitian și Sanciul care au pictat la mănăstirea Dealul, Dumitru și Chirtop au pictat la mănăstirea Bistrița

■ în secolul al XVII-lea au creat Mihai Monahul, Constantinos, Andrei, Ioan, Stan la Hurez, Radu Lambru la Mogoșoaia și mai ales Pârvu Mutu cel mai reprezentativ pictor al epocii brâncovenești în autoportretele de la Bordești și Filipeștii de Pădure.

■ arta icoanelor, în special moldovenești, s-a realizat în ateliere specializate de producție iconografică ce funcționau pe lângă mânăstiri    


Sculptura

■ s-a realizat mai ales în piatră și mai târziu în lemn

■ este ilustrată în lespezile funerare din Transilvania sau cea a lui Radu de la Afumați

■ în epoca brâncoveneană se remarcă finețea realizării și amploarea ornamentației.


Arhitectura

■ s-a construit în lemn, piatră, cărămidă, nuiele lipite cu lut

- în Transilvania în condițiile interzicerii pentru români de către stăpânirea maghiară a construcțiilor în piatră s-a construit mult din lemn, mai ales așezăminte religioase

- cu precădere din sec. XIII-XIV a început să se construiască și în piatră

■ primele construcții la începutul Evului Mediu au fost: cetățile românești de la Biharea și Morișena, cea a cavalerilor teutoni de la Feldioara, bisericile de la Sânta Măria Orlea, Strei, Densuș, Streisângeorgiu (Transilvania), Dinogeția și complexul monastic de la Basarabi (Dobrogea)

■ una din cele mai vechi biserici din Țara Românească a fost Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș

■ reședințe de scaun au fost la: Curtea de Argeș, Târgoviște, Suceava, Iași, Alba-Iulia

■ cetăți și castele:

•  în Țara Românească: Turnu, Giurgiu, Poienari, Rucăr;

•  în Moldova: Neamț, Cetatea Albă, Țighina, Hotin, Orhei, Tețina;

•  în Transilvania: Bran și Hunedoara;

■ lăcașurile de cult s-au construit în stil romanic (Rădăuți, Sfântul Mihail din Cisnădie) în plan de cruce grecească înscrisă (Sfântul Nicolae Domnesc), sau triconc (Vodița, Tismana, Cozia)

■ stilul moldovenesc domină arta vreme de un secol (1480-1500);

- are o sinteză particulară vizând toate domeniile artistice (mănăstirile Voroneț, Moldovița, Suceava)

- în interiorul sau exteriorul construcțiilor s-au realizat fresce de o mare valoare artistică

- bolta moldovenească este prezentă alături de chenarele ușilor și ferestrelor din piatră sculptată

■ sub influența renascentistă în sec. al XVI-lea piatra și cărămida au alternat în decorația exterioară

■ sporește numărul locuințelor la orașe, casele boierești s-au diversificat iar numeroase mânăstiri au fost fortificate

■ stilul brâncovenesc a adus un plan ordonat în care elementul românesc (foișorul, pivnița) s-a îmbinat armonios cu cel al Renașterii italiene (logiile și decorația)


Miniatura

■ dă un plus de frumusețe manuscrisului

■ monahul Nicodim la mănăstirea Neamț autor al manuscriselor de mare finețe Tetraevagheliarul în care apare figura lui Ștefan cel Mare.

■ un alt centru vestit în secolul al XVII-lea este mănăstirea Dragomirna

■ producția de argintărie: pocale, panghiare, frecături de evanghelie și broderii-dvere, văluri de morminte, epitrahiluri ce au dezvăluit nevoia de inimos și dorința de confort.