Historia est Magistra Vitae

b1
Evul mediu

Prin operele lor, oamenii de cultură au arătat originea comună a tuturor locuitorilor din spațiul carpato-dunăreano-pontic.

■ Nicolae Olahus în lucrarea „Hungaria sive de originibus gentis situ, divizione, habitu atque opportunitatibus” (1536) a subliniat unitatea de neam și continuitatea românilor.

■ Honterus în harta din 1542 a înscris numele Dacia peste întreg teritoriul locuit de români.

■ între 1339 și -1699 a fost utilizat în lucrările cronicarilor de 103 ori termenul de neamul românesc.

Cultura în special din sec. al  XVI-lea a sprijinit afirmarea conștiinței unității românilor, bazându-se pe originea latină și tradiția istorică comună. Cărturarii au tins să scrie pentru cercuri foarte largi de cititori, pentru a ridica pe om prin învățătură și virtute.

■ primele cronici în limba română apar în sec. al XVII-lea.

GRIGORE URECHE

- mare spătar și vornic în Moldova;

- letopisețul său începe de la descălecatul lui Bogdan (1359) până la a doua domnie a lui Aron vodă (1595);

- este primul autor care folosește izvoare străine;

- dorind să dea operei sale un caracter educativ arată: „De la Râm ne tragem și cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul”.

MIRON COSTIN

- autorul unei opere istorice remarcabile

- lucrări în limba română: „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă până la Eustație Dablja (1661)”, „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor”.

- în limba polonă: „Poema polonă”.

ION NECULCE

- mare hatman în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir;

- este nevoit să se refugieze în Rusia pentru sprijinul acordat marelui cărturar;

- continuă cronica lui Miron Costin până la jumătatea secolului al XVIII-lea

NICOLAE COSTIN

- unul din fiii lui Miron Costin a redactat un letopiseț al Moldovei în care narează evenimentele până în pragul secolului al XVII-lea.

DIMITRIE CANTEMIR

- autorul unei vaste opere cu caracter istoric, politic, moral-filosofic, religios, artistic.

- în 1772 în „Hronicul vechimii romano-moldovlahilor” arată originea latină a românilor

- în „Istoria creșterii și descreșterii curții otomane” abordează istoria Imperiului otoman.

Dintre creațiile sale remarcăm:

•  1698 „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea”;

•  1705 „Istoria ieroglifică”;

•  1716 „Descrierea Moldovei”;

•  1716 „Viața lui Constantin Cantemir”;

•  „Monarchiarum physica examinatio”;

•  „Evenimentele Cantacuzinilor și Bălenilor”.

SPĂTARUL NICOLAE MILESCU

- călător neobosit în Europa și Asia;

- întreține o îndelungată corespondență diplomatică;

- cunoscut cercurilor culturale europene;

- are traduceri din lucrări cu caracter religios și filosofic.

CONSTANTIN CANTACUZINO

- se impune prin: gradul de erudiție, cunoștințele istorice și politice, vastitatea operei sale;

- alcătuiește prima hartă amănunțită a Țării Românești în limba greacă și latină ce s-a tipărit în 1700 la Padova;

- în Istoria Țării Românești subliniază continuitatea dacică în perioada dominației romane;

- a avut o bibliotecă vastă din care s-au păstrat până astăzi doar 400 tipărituri.

■ în Țara Românească, judecățile cronicarilor sunt în funcție de poziția domnitorilor munteni față de grupările boierești;

- în acest sens se înscriu lucrările: Letopisețul Cantacuzinesc, Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, Letopisețul lui Radu Popescu, Istoriile domnilor Țării Românești (1290-1728), Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717, Cronica lui Radu Greceanu Constantin Cantacuzino.

■ în sec. al XVII-lea apar primele legiuiri scrise în limba română: în 1640 - Pravila de la Govora; 1652 - Îndreptarea legii; 1646 - Pravilele împărătești;

■ în Transilvania apar: în 1653 Aprobatae constituones regni Transilvaniae și în 1669 Compilatae Constitutiones, cuprinzând legi votate de Dieta principatului.

■ în domeniul Istoriografiei s-au impus în Transilvania:

•  Ioan Bethlen, cronicarul sas Laurențiu Toppeltin ce a redactat volumul „Origines et oceasus Transylvanorum”

•  notarul Gheorghe Kraus din Sighișoara ce a întocmit o cronică a Transilvaniei între anii 1608-1665;

•  Vasile Protopopul din Scheii Brașovului este autorul unei cronici despre românii brașoveni;

■ s-au mai alcătuit Dicționare, culegeri de predici religioase, traduceri din literatura universală, lucrări de literatură populară;

■ cultura românească prin operele ei a îmbogățit tezaurul culturii europene.