Historia magistra vitae

b1
Evul mediu

Protejarea culturii este o trăsătură importantă a domniei românești în Evul Mediu. Voievozii au contribuit cu autoritatea lor la menținerea specificului cultural și spiritual românesc în condiții foarte grele. La aceasta a contribuit și organizarea administrativă, politic, militară și judecătorească asemănătoare.

Patronajul cultural și-a aliat fundamentul în răsăritul și sud-estul Europei, vetre ale spiritualității creștine și ale luptei pentru neatârnare și s-a exprimat în sprijinirea școlii în limba română a bisericii ortodoxe, tipărirea și circulația cărții, înălțarea de edificii laice și religioase, protejarea unor artiști. În Peninsula Balcanică, Asia Mică și Orientul Apropiat, domnii români au contribuit la întreținerea a 46 de școli ale comunităților ortodoxe.

Prin sprijinul acordat culturii de voievozii români s-au înscris pagini de seamă în dezvoltarea civilizației românești medievale, s-a îmbogățit cu numeroase elemente originale patrimoniul culturii europene și universale.

Ștefan cel Mare

■ a poruncit să se construiască curți domnești la Suceava, dar și la Iași, Vaslui, Cotnari, Piatra Neamț, Bacău, unde a zăbovit de multe ori.

■ a construit cetăți cu care a înconjurat Moldova.

■ tradiția populară i-a atribuit 44 lăcașuri de cult.

■ au fost identificate 32 lăcașuri religioase printre care: Putna, Neamț, Voroneț, Iazlău, Dobrovăț. În Muntenia a ridicat un așezământ la Râmnicul Sărat.

■ a ctitorit biserica din Peleac și pe cea a mănăstirii Vlad din Transilvania, a făcut danii mănăstirii Zografos de la Muntele Athos.

Neagoe Basarab

■ susținător de seamă a culturii din secolul al XVI-lea.

■ a ridicat biserica episcopală de la Curtea de Argeș, lucrată în piatră și marmură împodobită cu motive geometrice și vegetale stilizate.

■ au primit numeroase odoare, donații de bani și cărți comunitățile de la Ierusalim și Constantinopol, de la Muntele Sinai și Athos.

■ „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, constituie una din cele mai de seamă opere ale literaturii românești vechi.

Despot Vodă

■ în Moldova a întemeiat Colegiul latin de la Cotnari;

■ s-a străduit să atragă oameni de cultură și pune bazele unei biblioteci.

Petru Cercel

■ în Țara Românească a sprijinii cultura de inspirație renascentistă;

■ a refăcut și lărgit Palatul domnesc de la Târgoviște, pe care secretarul său, Franco Sivori îl numește drept „foarte mare și de o arhitectură potrivită”;

■ a construit biserica palatului și a întreținut Turnul Chindiei.

Matei Basarab și Vasile Lupu

■ au laurii o operă culturală de mare valoare.

- rol important au avut tipografiile de la Câmpulung, Govora, Iași. Tipografia de la Iași a fost patronată de Petru Movilă mitropolitul Kievului.

■ în 1639, Vasile Lupu a creat la Iași un colegiu cu predare în limba latină.

■ în 1646, Matei Basarab a deschis la Târgoviște o școală superioară greco-latină.

■ contemporan celor doi, în Moldova a creat mitropolitul Varlam, iar în Țara Românească s-a tipărit Pravila de la Govora.

■ Matei Basarab a fost un ctitor statornic de lăcașuri religioase: Arnota, Căldărușani, Strehaia, Bărbătești, Sărindar, Drăgășani, Dobrineț ș.a.

■ Vasile Lupu a patronat așezăminte care se remarcă prin bogăție și gradul de decorație: Trei Ierarhi, Serbești, Orhei;

- a înzestrat cu danii biserica Sfânta Paraschiva din Lvov și a ctitorit mănăstirea Sfânta Lavra din Moreea.

Șerban Cantacuzino

■ s-a preocupat de dezvoltarea învățământului superior în Țara Românească;

- Academia domnească din București a devenit alături de școala Patriarhiei Constantinopolitane unde se preda în limba greacă, centre ale culturii răsăritene.

■ în1688 traduce Biblia în limba română;

- a construit mănăstirea Cotroceni.

Constantin Brâncoveanu

■ epoca sa a consacrat un nou stil, cel brâncovenesc.

- a ridicat mănăstiri, Hurez, Brâncoveni, Mamul, Sf. Gheorghe Nou,

- a reclădit Curtea Veche din București.

■ a fondat noi așezăminte la Făgăraș, Ocna Sibiului, Ismail, Constantinopol.

- a construit palatele de la Potlogi și Mogoșoaia, ultimul devenind reședință princiară.

■ cu sprijinul mitropolitului Antim Ivireanu a deschis tipografii la: Buzău, București, Târgoviște, Snagov, Râmnic unde s-au tipărit 42 de cărți în limba greacă și 39 în limba română.