Historia magistra vitae

b1
Evul mediu

surse primare
  • 1. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 3. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 4. ........................................................................................................................................
  • 5. ........................................................................................................................................
  • 6. ........................................................................................................................................
  • 7. ........................................................................................................................................
  • 8. ........................................................................................................................................
  • 9. ........................................................................................................................................
  • 10. ........................................................................................................................................
  • 11. ........................................................................................................................................
  • 12. ........................................................................................................................................
  • 13. ........................................................................................................................................
  • 14. ........................................................................................................................................
  • 15. ........................................................................................................................................
  • 16. ........................................................................................................................................
  • 17. ........................................................................................................................................

 

 

 

 

  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
surse secundare
  • 1. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 3. ........................................................................................................................................
  • 2. ........................................................................................................................................
  • 4. ........................................................................................................................................
  • 5. ........................................................................................................................................
  • 6. ........................................................................................................................................
  • 7. ........................................................................................................................................
  • 8. ........................................................................................................................................
  • 9. ........................................................................................................................................
  • 10. ........................................................................................................................................
  • 11. ........................................................................................................................................
  • 12. ........................................................................................................................................
  • 13. ........................................................................................................................................
  • 14. ........................................................................................................................................
  • 15. ........................................................................................................................................
  • 16. ........................................................................................................................................
  • 17. ........................................................................................................................................

 

 

 

 

  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................
  • ....................................................................................................................................................

Românii între imperii și regate medievale timpurii

În anul 626, slavii și avarii sunt înfrânți sub zidurile orașului Constantinopol.

■ slăbește dominația avarilor asupra daco-romanilor și gepizilor, așa cum atestă necropolele de la Bratei (jud. Sibiu), Morești (jud. Mureș), Murgeni (jud. Harghita).

■ 679-681, prin sudul Moldovei și Dobrogea trec triburile vechilor bulgari, conduse de Asparuch sau Isperich, fiul marelui Kaghan bulgar Kuvrat sau Kurt, care învinge armatele bizantine, se așază în nord-estul Peninsulei Balcanice printre slavi, greci, daco-romani.

■ daco-romanii se retrag spre Munții Haemus în timp ce slavii și grecii îi asimilează pe noii veniți formându-se poporul bulgar al cărui „prim Țarat” se concentrează la Pliska și Preslav.

■ un nou grup de avari din Asia se alătură celor stabiliți anterior în Pannonia, izvoarele atestă „al doilea Kaghanat avar”.

■ statul chazar de la nord de Marea Caspică, Munții Caucaz și Marea Neagră devine un „factor de echilibru” în răsăritul Europei Meridionale, în alianță cu Bizanțul stăvilesc expansiunea perșilor și arabilor.

■ în anul 730 o parte a chazarilor îmbrățișează mozaismul, ajungându-se la un „climat politic mai calm”, pax Chazarica când sunt preîntâmpinate incursiunile asiatice către gurile Dunării.

■ confruntări militare au loc în vestul Daciei.

■ în anul 803 avarii sunt lichidați de hanul Krum.

■ vechi comunități bulgare rămân însă și la nord de Dunăre, printre autohtoni cum dovedesc cele două necropole semnalate la Blandiana (jud. Alba) și alte vestigii semnalate în Banat și nordul bazinului prahovean.


Vechea civilizație românească: cultura Dridu (sec. VIII-XI)

Unii arheologi situează cultura Dridu în spațiul carpato-balcanic, alți arheologi dau acestui ansamblu numele de „cultura balcano-dunăreană” și o raportează la aria de formare a poporului și statului bulgar.

■ procesul de uniformizare a civilizației locale este evident în aria culturii Ipotești-Cândești (sec. VI-VII) a cărui componentă daco-romană dezvoltată din cultura Bratei (sec. IV-VI) stă la baza noului ansamblu arheologic, cultura Dridu

■ se constituie în spațiul romanității răsăritene începând cu sec. al VIII-lea (așezările de la Bratei – jud. Sibiu, Poian – jud. Covasna, Bâtca Doamnei – jud. Neamț și cimitirul de la Nalbant – jud. Tulcea, Izvoru – jud. Giurgiu, Sebeș – Alba).

■ inițial, atestată în mediu rural, cultura Dridu se extinde în așezări urbane după ce Imperiul Bizantin reocupă și reface vechile cetăți de la Dunărea de Jos; regiunile respective sunt organizate prin crearea a două mari theme Paradunavon (Paristrion) și Bulgaria. În perioada de maximă dezvoltare până în secolul al XI-lea, inclusiv, când este atestată de la Munții Balcani până la poalele nordice ale Carpaților Orientali.

Obiective arheologice de tip Dridu: la Calfa și Chișinău (Rep. Moldova), Fundu Herței și Horodiștea (jud. Botoșani), Murighiol (jud. Tulcea), Basarabi și Capidava (jud. Constanța), Balcic (Bulgaria), Iazuri (jud. Satu Mare), Girișu de Criș (jud. Bihor) și între Dunăre și Drava, în zona lacului Balaton.

Cultura Dridu se interferează cu ansambluri arheologice aparținând alogenilor, cultura Saltovo-Maiațk, creată de slavii răsăriteni. Este evidentă prezența unor comunități de bulgari și pecenegi în afara necropolelor de la Blandiana (jud. Alba), descoperirile arheologice de la Slon (jud. Prahova), de un „ring” semnalat în Țara Hațegului și tezaurul recuperat la Sânnicolau Mare.

Acestea nu afectează caracterul unitar al culturii Dridu, cel mai vechi ansamblu arheologic creat de poporul român.      

Diferențierea socială a societății românești

În jurul anului 1000, în urma creșterii demografice, apare un număr mare de așezări aparținând culturii Dridu (circa 2.000 de obiective arheologice) descoperite până în prezent în spațiul carpato-dunăreano-pontic și nord-balcanic. Pe valea râului Mostiștea au fost identificate aproape cincizeci de așezări aparținând culturii Dridu.

Accentuarea stratificării sociale este determinată de varietatea îndeletnicirilor oamenilor, de organizarea temeinică a activităților economice, culturale, religioase, de raporturile militare și politice cu alogenii

■ gradul de organizare socială a poporului român rezultă din existența obștilor sătești

•  fiecare membru al obștii este un om liber care posedă o proprietate funciară privată (ereditară)

•  pământul nu se împarte periodic ca la germani sau slavi

•  numai o parte a pământului este lucrată în comun; este „rezerva obștii” necesară pentru anii cu recolte compromise sau pentru tributul în natură plătit căpeteniilor migratorilor dominatori

■ organizarea ierarhică a comunității rurale:

•  este atestată de locuințele și gospodăriile anexe și terenuri individuale

•  conducerea obștii juzi „cnezi” (oameni buni și bătrâni) – homines boni et veterani:

•  îndeplinesc anumite dregătorii din tată-n fiu;

•  ei posedă loturi mari de pământ, turme de vite, locuințe cu inventare bogate: obiecte de aur la Dinogeta – Garvăn, obiecte de podoabă la Ciumbrud (jud. Alba) și Șiclău (jud. Arad) alături de ceramică fină și arme importate din Bizanț, Imperiul Carolingian, Moravia, Kiev.

■ așezări fortificate:

•  cetăți de pământ: Caffa, Morești, Alba Iulia, Dăbâca (viitoare orașe);

•  cetăți de piatră: Capidava, Dinogetia, Slon, Păcuiul lui Soare, Pescari;

■ necropole:

•  prin inventarul funerar al mormintelor se reflectă diferențierea socială și de avere și folosirea ambelor rituri de înmormântare atestate de descoperirile de la Alba Iulia, Bratei, Sultana (jud. Călărași), Satu Mare (jud. Constanța), Sendreni (jud. Galați), Chiperești (jud. Iași).