Historia magistra vitae

b1
Epoca modernă

- la acţiunile revoluţionare de la 1848 au participat şi unii reprezentanţi ai românilor din Dobrogea;

- s-a aliat în atenţia fruntaşilor revoluţionari atât în perioada revoluţiei cât şi în emigraţie;

- la aceasta a contribuit poziţia sa strategică, cât şi climatul de toleranţă practicat de stăpânitorii otomani.

- în 1417 spaţiul dobrogean a fost integrat Porţii în paşalâcul de Silistra.

- nu a fost integrată total structurilor Imperiului Otoman,

- lupta antiotomană a fost idealul luptei sociale şi naţionale.

- până în secolul al XVIII-lea provincie de graniţă cu rol ofensiv după care a devenit defensiv.

- religios a fost supusă administraţiei de cult a mitropoliei Proilavonului.

- alături de legislaţia otomană se foloseşte şi „obiceiul pământului” (în secolul al XIX-lea este menţionată starostia mocanilor din Hârşova).

- Dobrogea a fost colonizată cu numeroşi oşteni: spahii, ieniceri, iar în secolul al XIX-lea cu locuitori tătari şi cerchezi pe care i-a înzestrat cu pământ.

- mari suprafeţe funciare erau în proprietatea aşezămintelor religioase otomane.

- populaţia românească:

- continuă să vieţuiască în comunităţi proprii la sate şi oraşe;

- Babadag în secolul al XIX-lea era centrul politic, administrativ şi militar;

- după 1848 se remarcă strângerea legăturilor cu Vechiul Regat;

- biserica şi şcoala erau principalele instituţii de lupta pentru drepturile naţionale;

- şcoala dobrogeană primeşte sprijinul unor cărturari ardeleni;

- mitropolitul Nifon Bălăşescu a fondat 25 de şcoli, cu sprijin financiar al guvernului de la Bucureşti, cea de la Tulcea;

- după Congresul de la Berlin, Dobrogea revine României.