Historia magistra vitae

b1
Evul mediu

Neagoe Basarab (1512-1521)

Neagoe Basarab are domnia munteană cea mai importantă de la începutul secolului al XVI-lea.

■ fiu al lui Basarab Țepeluș, în pofida descendenței voivodale amintite, multe informații îl plasează în bogata și influenta familie a Craioveștilor. Este primul caz când un boier devine domnul Țării Românești.

■ în politica externă încearcă să realizeze echilibrul politic între lumea creștină și musulmană în regiunea nord-dunăreană

- are legături strânse cu Ștefan cel Tânăr (domnul Moldovei) și Ion Zápolya (voievodul Transilvaniei) care îi încredințează Cetatea Geoagiului expresie a cooperării cu orașele Brașov și Sibiu

- în 1513 a obținut recunoașterea Porții (din partea sultanului Selim și a succesorului acestuia Soliman)

- în februarie 1519 se încheie un tratat între Ungaria și Sublima Poartă în care Țara Românească era incusă în acordul dintre părți, păstrându-și integritatea teritorială fără a mai plăti dări noi

- Veneția și Roma fac oferte de cooperare în lupta antiotomană (1518, 1519)

■ la târnosirea ctitoriei sale de la Argeș este prezent patriarhul ecumenic și patru mitropoliți (15 august 1517)

■ opera sa „Învățăturile către fiul meu Teodosie” este prima capodoperă a cugetării politice, românești

■ urmează fiul său Teodosie (1521-1522) în momente în care Țara Românească era grav amenințată. După succesul de la Belgrad (1521) se urmărea încorporarea Țării Românești.

■ numirea ca domn a lui Mehmed, pașă de Nicopole (poate rudă cu Craioveștii) reprezintă un început pe calea acestei politici. Marea boierime îl numește domn pe Radu de la Afumați, fiu a lui Radu cel Mare.


Radu de la Afumați

Domnește cu întreruperi între 1522-1529.

■ într-un singur an 1522, Radu îi învinge pe turci la Glubavi, la Grumazi-Teleorman și la Dridu

- este învins și silit să se retragă în Transilvania, mai întâi în aprilie când Zápolya îi cedează Vințul de Jos și Vurpărul și apoi în august;

■ îndepărtat în 1523 revine în 1524 pentru o scurtă domnie

■ între timp turcii cuceresc Severinul și la solicitarea marii boierimi se impunea o înțelegere cu Poarta

- în 1524 după doi ani de înfruntări sângeroase sultanul l-a recunoscut pe Radu de la Afumați și autonomia țării, majorând tributul

- în preajma bătăliei de la Móhacs propune regelui maghiar un plan de luptă comun

■ în 1528 încheie un tratat cu Ferdinand de Habsburg pentru reluarea luptei antiotomane în condițiile în care Craioveștii jucau cel mai important rol în stat

■ dornică să păstreze relații cu Poarta, o parte a marii boierimi se hotărăște să-l îndepărteze. La începutul anului 1529 Radu de la Afumați este ucis la Râmnicul Vâlcea


Petru Rareș (1527-1538,1541-1546)

Pe tronul Moldovei după ștefan cel Mare au urmat:

•  fiul său Bogdan al III-lea(1504-1517)

•  nepotul său Ștefan cel Tânăr (1517-1527)

Petru Rareș este fiul natural al lui Ștefan cel Mare este înscăunat în 1527 pe tronul Moldovei aflată într-o grea situație:

•  conflict permanent cu celelalte țări române

•  complicata chestiune a Pocuției cedată Poloniei în 1509

•  după victoria turcească de la Móhacs s-a creat în Transilvania o situație nouă unde domnii moldoveni dețineau deja Ciceul și Cetatea de Baltă

- intervine în luptele dintre Ioan Zápolya și Ferdinand de Habsburg

- l-a sprijinit pe Ioan Zápolya în lupta de la Feldioara, obținând victorie asupra lui Ferdinand de Habsburg (22 iunie 1529; vornicul Grozav) și ocuparea orașelor Brașov și Sighișoara

■ în 1530 obține, pe lângă domeniile moștenite de la părintele său, precum Ungurașul, Bistrița cu 23 sate, Valea Someșului Mare cu minele de aur și argint de la Rodna și Țara Bârsei „Ardealul l-am cucerit cu sabia și nu-l voi da nimănui, nici lui Ferdinand, nici altuia”

■ războiul cu Polonia pentru Pocuția a diminuat puterea militară a Moldovei

- în 1534 are un rol determinant în anihilarea aventurierului venețian Aloisio Gritti, un interpus turcesc în Ardeal

- în 1535 semnează o alianță antiotomană cu Ferdinand de Habsburg

- cei doi pretendenți la coroana Ungariei, Zápolya și Ferdinand s-au împăcat la Oradea (24 februarie 1538)

- rămas izolat el trebuie să înfrunte armatele turcilor, tătarilor și regelui Poloniei, reușind să neutralizeze pe tătari și să încheie pace cu Polonia

■ cu o oaste de 200.000 de oameni, sultanul trece Dunărea, învingând oastea domnului moldovean (armată din 70.000 de oameni) care este silit să părăsească tronul

- marea boierime, nemulțumită de domnia sa anterioară, închină țara turcilor

■ la 17 septembrie 1538 Suleiman intră în Suceava, noului domn înscăunat prin voința sultanului (Ștefan Lăcustă 1538-1540 ) i se lasă o forță de supraveghere de 560 ieniceri

- Tighina și Bugeacul au fost smulse din trupul țării

Vechea vasalitate cu caracter mai mult formal era înlocuită cu o dependență politică și economică tot mai apăsătoare.