Limbi de cultură
Limbile utilizate în cultura scrisă în țările române au fost slavona, dar și latina și greaca.
■ limba oficială a fost slavona, fiind folosită în cancelaria domnească și în Biserică;
- slavonismul cultural a dominat până în sec. al XVI-lea;
- au fost scrise primele cronici și o bogata literatură juridică, religioasă, filosofică;
■ centre ale slavonismului au fost mănăstirile - Putna, Neamț, Cozia,Tismana, Feleac - și reședințele domnești - Curtea de Argeș, Târgoviște, Suceava;
■ s-au păstrat peste 2000 de manuscrise slave provenite din țările române;
■ cele mai vechi scrieri în slavonă provin de la complexul monastic de la Basarabi, inscripția lui Jupan Dimitrie din sec. al X-lea, de la Mircea Vodă, cele de la Bucov și Streisângeorgiu din sec. al XIV-lea;
■ scrierea și cultura latină au fost răspândite încă din secolul al XI-lea prin:
• episcopiile și cancelariile de la Alba Iulia;
• studenții care studiau în Europa Occidentală;
■ limba greacă a fost folosită alături de limba latină în Moldova și Țara Românească atunci când corespondența era adresată Poloniei, Ungariei sau Patriarhiei Constantinopolitane;
■ Umanismul apare și se răspândește în spațiul românesc sub influența moștenirii culturale a antichității clasice: - a continuat să se scrie în latină, greacă, slavonă;
■ pe măsura pătrunderii Reformei și a dezvoltării lumii urbane s-a dezvoltat o cultură laică.
Manifestări de cultură
În perioada secolelor XIV-XVI, apoi în secolul XVII și începutul sec. XVIII-lea s-a răspândit cultura în limba română.
- primul document păstrat în limba română datează din 1521 a fost Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către județele Brașovului „Hanăș Begner” (Hans Benckner);
- s-au tradus în românește texte religioase reunite în Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană, Codicele Voronețean;
Autori de literatură românească în limba slavonă:
• Filotei Monahul - logofăt al lui Mircea cel Bătrân;
• Grigore Țamblac - autor de hagiografii;
• Gavril Protul care a realizat panegiricul lui Neagoe Basarab;
■ în Moldova apare Letopisețul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Țara Moldovei.
În sec. al XVI-lea cronicile de curte au sprijinit și justificat consolidarea puterii centrale:
• Cronica lui Macarie - egumen al mănăstirii Neamțului, apoi episcop de Roman, relatează evenimentele ele la moartea lui Ștefan cel Mare până la 1551, accentuând domnia lui Petru Rareș;
• Eftimie de la mănăstirea Căpriana a continuat cronica oprindu-se asupra personalității lui Alexandru Lăpușneanu;
• călugărul Azarie a continuat la rândul său povestirea evenimentelor până la 1574;
• o serie de povestiri au privit, în secolele XV - XVI, domniile lui Vlad Țepeș și Radu de la Afumați;
■ cea mai importantă lucrare în limba slavonă a rămas însă „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, fiind o culegere de precepte și sfaturi politice, morale, militare și religioase;
■ în Transilvania cele mai vechi scrieri în limba latină sunt relatările unor prizonieri la turci sau cronicile de familie, precum Chronicon Dubnicense;
■ cea mai veche cronică în limba maghiară a fost a lui Gaspar Heltai din Cisnădie;
În sec. al XVI-lea s-au răspândit o serie de povestiri despre Mihai Viteazul care aparțin vistiernicului Stavrinos și Gheorghe Palamed, iar în Transilvania cea a lui Ștefan Szamoskozy în limba latină.
Cartea
Cartea a fost în feudalism în ciuda caracterului restrâns, un instrument de răspândire a creației culturale.
■ Manuscrisul împodobit cu gravuri și miniaturi, legat cu mult gust, devine o veritabilă operă de artă;
■ Tiparul a fost introdus în 1508 în Țara Românească de călugărul Macarie;
- sprijinit de Radu cel Mare, Macarie deschide o tiparniță cu litere chirilice în Țara Românească, a treia în Europa după cea de la Cracovia și Cetinje;
- Dimitrie Liubavici impulsionează tipărirea de noi cărți;
■ prima tipografie în Transilvania a funcționat în anul 1528, cu litere latine la Sibiu, unde s-a remarcat „Philipus Pictor” autor în 1544 a unui catehism în limba română;
■ Coresi între 1557-1583 are o activitate deosebită pentru conturarea limbii române literare;
■ cărți bisericești apărute în limba română: Octoihul (1557); Evanghelia (1561); Psaltirea (1570); Liturghierul (1570); Cazania (1581);
■ alți artiști implicați in arta tiparului în secolul al XVI-lea au fost diacul Lorinț în Transilvania și ieromonarhul Laurenție în Țara Românească;
■ în sec. al XVI-lea în tipografiile de la Sibiu, Târgoviște, Brașov, Cluj, Oradea, Sebeș, Orăștie, Alba-Iulia s-au tipărit 52 lucrări de cult, 14 în limba română; 35 în slavonă (Evangheliarul slavo-român (1551-1553), Palia de la Orăștie (1582);
- în sec. al XVII-lea producția de carte a sporit mult când s-au tipărit 113 cărți;
■ mitropolitul Varlaam a publicat în 1673 Cartea românească de învățătură sau Cazania (prima carte tipărită în Moldova) și răspunsurile Împotriva catehismului calvinesc, una din primele lucrări de dezbatere teologică în limba română;
- sprijinit de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, Vasile Lupu a instalat o tipografie la Trei Ierarhi;
■ mitropolitul Dosoftei, un precursor al poeziei culte românești, a tipărit în limba română Psaltirea în versuri, prima lucrare poetică de mare proporții în Țara Românească;
■ tipografiile au fost instalate la Câmpulung Muscel și Govora, ultima fiind transferată la mănăstirea Dealul (ctitorirea voievodului Radu cel Mare);
- în anul 1642 apare la mănăstirea Dealul, Evanghelia învățătoare sau Cazania traduse în românește de Udriște Năsturel;
- în timpul lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu tipăritura românească ia un mare avânt: în 1688 s-a tipărit Biblia de la București cartea cea mai răspândită în spațiul românesc;
- cu concursul mitropolitului Antim Ivireanu au fost descoperite noi ediții în limba română a unor cărți de cultură, a unor lucrări cu litere georgiene sau arabe în Georgia și Orientul Apropiat;
- unii maeștrii tipografi din Transilvania au învățat meseria în centre din Germania și Olanda;
- s-au tipărit în limba română Noul Testament (1648) și Psaltire (1651);
■ gravura conferă lucrării tipărite un plus de frumusețe prin motivele geometrice și împletiturile ce au conturat o ornamentație originală a manuscriselor românești;
■ bibliotecile apar prima oară pe lângă mănăstiri unde se tipăreau, se caligrafiau și se ornamentau manuscrisele;
- în Transilvania cea mai veche bibliotecă a fost la Igriș lângă Cenad;
- colecțiile de tipărituri de la Neamț și Putna în Moldova, Bistrița, în Țara Românească;
- în sec. XVI-XVII se remarcă biblioteca Colegiului Academic de la Alba Iulia și cea a stolnicului Constantin Cantacuzino;
Învățământul medieval
Școala a fost un instrument al culturii care a funcționat pe lângă biserici și mănăstiri:
• în sec. XV-lea pe lângă biserica din Scheii Brașovului
• în sec. XVII-lea pe lângă biserica Sfântul Gheorghe Vechi din București
• se învață limba slavonă și română
• manualele erau textele bisericești
• dascălii erau recrutați din rândul preoților, copiștilor de manuscrise
■ în Transilvania izvoarele consemnează școli:
• în limba română în sec. XIV-XV la Brașov, Lugoj, Caransebeș, Sighișoara
• în limba maghiară la Cluj și Făgăraș
• în limba germană la Oradea, Sibiu, Brașov, Sebeș
■ la Cotnari în 1562, Despot Vodă a deschis un colegiu latin unde a predat și umanistul german Johann Sommer
- în 1581 s-a înființat Universitatea din Cluj
- Matei Basarab a întemeiat o școală cu predare în limba greacă și latină
- Vasile Lupu înființează în 1640 un Colegiu latin la Iași;
- în timpul lui Gabriel Bethlen s-a fondat Colegiul Academic de la Alba Iulia;
- la sfârșitul secolului al XVII-lea se impun Academia Domnească de la București (încurajată de Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu) și cea de la Iași.
■ până în 1504 studiaseră la Cracovia și Viena 18 tineri români, iar în sec. XVII-XVIII au fost frecventate și universitățile din Padova și Paris
■ s-au constituit cercuri de literați la Oradea și Alba Iulia, s-au efectuat descrieri geografice ale lumii, inclusiv ale spațiului românesc ca cele ale lui Nicolaus Olahus și Johannes Honterus.
■ s-au redactat lucrări de istoriografie aparținând lui Ștefan Szekely și Ieronim Ostermayer.
■ s-au manifestat preocupări în domeniul:
• botanicii - Petru Meliusz, Juhazs;
• medicinei - Paulus Kyr;
• dreptului - Matei Fronius.



